În perioada 09 – 13.09.2019, se desfăşoară Campania de informare şi conştientizare pentru sensibilizarea publicului privind riscurile consumului de alcool în perioada sarcinii. Conform Raportului Global privind consumul de alcool și sănătatea (2015), Moldova a înregistrat un consum anual de 15,1 litri alcool pur/locuitor la vârsta de 15 ani+, dintre care 10,5 litri alcool neînregistrat (produs în gospodării). Consumul de alcool raportat exclusiv la populația consumatoare de alcool constituie 25,4 l alcool pur/locuitor pe an. Alarmant este faptul că, pe parcursul ultimilor ani, femeile constituie circa 15-17% din numărul bolnavilor de alcoolism înregistraţi, iar ponderea lor fiind mult mai înaltă în unele regiuni rurale constituind cca 7000 femei, iar cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice este înregistrat printre femeile de vârstă reproductivă 15- 49 de ani. Datele statistice naționale atestă că incidenţa prin alcoolism cronic în a.2015 a constituit 91,0 cazuri la 100 mii locuitori, în a.2016 — 91,2 cazuri, în a.2017 — 89,1 cazuri, în a.2018 — 86,2 cazuri la 100 mii locuitori, cu o dinamică de descreștere a incidenței pe parcursul anilor 2015-2019.

Totodată, prevalenţa prin alcoolism cronic, pe parcursul mai multor ani, este constant înaltă, fiind de 3 ori mai mare față de media europeană. Potrivit datelor statistice, către 01.01.2019, la supraveghere medicală, se aflau 46169 bolnavi de alcoolism cronic. Vulnerabilitatea femeilor la daunele alcoolului este o preocupare majoră de sănătate publică, deoarece ponderea femeilor cu alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut în mod constant. Astfel, în a.2018 au fost luate primar la evidență 575 femei sau 17,2% din bolnavi. Alarmant că circa 52% dintre femeile supravegheate sunt de vârstă fertilă şi educă copii, punând în pericol direct fertilitatea acestora, precum şi sănătatea viitoarelor generaţii. Pe parcursul ultimilor ani, femeile constituie circa 15-17 % din numărul bolnavilor de alcoolism înregistraţi, ponderea lor fiind mult mai înaltă în unele regiuni rurale și constituie cca 7000 femei, iar cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice este înregistrat printre femeile de vârstă reproductivă.

Expunerea fetală la alcool apare atunci când o femeie consumă alcool în timpul sarcinii. Cea mai gravă patologie asociată este sindromul alcoolismului fetal, în cazul în care mama consumă cantități mari de alcool în timpul sarcinii. Lipsa diagnosticului precoce a copiilor născuţi cu tulburări alcoolice fetale reduce accesul la servicii de recuperare timpurie pentru prevenirea handicapului.

Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale este un termen general care pe lângă sindromul alcoolic fetal include o serie afecţiuni asociate ca urmare a expunerii prenatale la alcool.

Tulburările medicale asociate în mod colectiv ce includ:
» Sindromul alcoolului fetal,
» Sindromul alcoolului fetal parțial,
» Deficienţe de naștere legate de alcool.

Sindromul alcoolic fetal (SAF) constituie o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de consumul de alcool în timpul sarcinii, având ca şi caracteristici clinice: malformaţii cranio-faciale specifice, retard de creştere intrauterină, disfuncţia sistemului nervos central cu tulburări cognitive, dificultăţi de învăţare sau comportament hiperactiv. Consumul de alcool acționează în mod negativ asupra organismului femeii, mai ales în perioada sarcinii, fătul devenind o victimă pasivă.

Primele comunicări ştiinţifice despre SAF sunt datate cu anii 70 ani secolului trecut. Cu toate că efectele negative ale expunerii prenatale la alcool sunt înregistrate în toate regiunile lumii. Conform rezultatelor cercetărilor ştiinţifice realizate, incidenţa SAF în lume constituie 1,9 la 1000 nou-născuţi vii şi este diferită în dependenţă de ţară sau regiune. Astfel, în Suedia acest indicator este estimat la 0,3-0,4 cazuri la 1000 nou-născuţi vii, în SUA circa 1, Italia 2-4, Rusia – 3-4, Franţa — 5.

Factorii care influenţează dezvoltarea SAF includ: momentul gestaţiei, tipul expunerii, cantitatea şi ritmul consumului matern de alcool, starea de nutriţie şi sănătate a gravidei, fondul genetic matern şi fetal, consumul altor droguri etc.

Rezultatele Studiului STEPS privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, efectuat în Republica Moldova în a.2013 denotă că 53,5% dintre femei sunt consumatoare curente de alcool, iar 9,2% au fost antrenate în episoade de consum abuziv de alcool, iar consumul de alcool este întâlnit mai frecvent în rândul persoanelor cu stare economică precară și venituri mici.

Toate persoanele cu SAF au dizabilităţi cognitive, sociale şi comportamentale pe tot parcursul vieţii. Diagnosticul definitiv de SAF se pune cu dificultate pentru că nu există teste biochimice specifice, manifestările clinice pot fi variate, iar trăsăturile faciale specifice sunt mai evidente la vârsta de 2-3 ani. Un criteriu de diagnostic pozitiv este istoricul confirmat de expunere alcoolică în timpul sarcinii, fapt care frecvent nu este recunoscut de mamă pentru a nu fi învinuită de iresponsabilitate de cei apropiaţi.

Leziunile provocate de expunerea alcoolului sunt ireversibile, de aceea niciun tratament nu poate preveni efectele nedorite asupra copilului. Tratamentul şi îngrijirea copiilor cu SAF este destul de dificilă. Noi născuţii, sugarii şi copiii mici necesită suport special pentru o dezvoltare fizică şi psihică normală. Copiii mai mari necesită terapie ocupaţională, educaţională, tratament logopedic; şcolarii au nevoie de suport educaţional pentru corectarea tulburărilor cognitive, terapie comportamentală.

Pronosticul este rezervat, majoritatea pacienţilor având probleme de sănătate mintală (95%); la vârsta şcolară aceşti pacienţi abuzează sau devin dependenţi de alcool, droguri, au eşec şcolar, tulburări de comportament cu delicvenţă (60%); prezintă comportament sexual inadecvat (52%), iar spre vârsta adultă sunt incapabili de a trăi independent (82%) şi au probleme cu găsirea sau menţinerea unui loc de muncă (70%).

Unica cale de prevenire a SAF ecte evitarea consumului de alcool în timpul sarcinii!